Ultima actualizare:
Prădătorii, inclusiv cei din rețelele de trafic de persoane, vizează persoane vulnerabile. Întrucât mulți dintre refugiații ucraineni sunt femei și copii, de obicei separați de soții lor, ei sunt deosebit de vulnerabili la aceste amenințări. Cei implicați în asistența refugiaților trebuie să fie foarte conștienți și atenți la comportamentele suspecte pentru a-i proteja. De asemenea, este important să le poți oferi informații corecte, astfel încât să se poată proteja.
Ce este traficul de persoane?
Traficul de persoane este o formă de sclavie modernă și încălcări ale drepturilor omului care, din păcate, este încă relevantă în secolul XXI. Este definită ca recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințări, folosirea forței sau alte forme de presiune psihologică în scopul exploatării ulterioare.
Exploatarea poate lua următoarele forme:
- Exploatarea prin muncă sau serviciile forțate
- Exploatarea sexuală
- Implicarea în activități criminale
- Cerșetorie forțată
- Servitutea domestică
- Adopție ilegală
- Pornografie pentru copii/adolescenti
- Îndepărtarea organelor
- Sclavie sau practici asemănătoare sclaviei
- Căsătoria forțată
Lucruri esențiale de știut dacă doriți să ajutați oamenii care au fost forțați să-și părăsească țara din cauza războiului, găsiți în acest link . Puteți raporta orice suspiciune de trafic de persoane la TELVERDE ANITIP 0800.800.678 (în România) sau la Linia de criză eLiberare 0757.749.845.
Semne care pot indica că un refugiat este sau ar putea fi exploatat de o persoană care pretinde că îl ajută:
Ei:
- oferă un loc de muncă cu un salariu nerealist de mare;
- îl obligă pe refugiat să presteze muncă, servicii sau sex fără consimțământul acestuia și/sau folosesc presiuni psihologice și manipulări pentru a-și obține consimțământul;
- au înlăturat sau rețin pașaportul sau alte documente de identificare ale refugiatului;
- au îndepărtat sau rețin mijloacele personale de comunicare ale refugiatului (telefoane mobile, laptopuri etc.).
- îl obligă pe refugiat să respecte reguli stricte sau le controlează prin limitarea somnului/odihnei/aportului de hrană sau apă/refuzând asistența medicală sau izolându-le.
- le restricționează capacitatea de a se mișca liber sau îi forțează să locuiască sau să lucreze în spații închise.
- îi cer refugiatului să întreprindă muncă, servicii sau acte sexuale pentru a rambursa „datorii” (uneori pot face „datoria” mai greu de plătit sau îl pot face pe refugiat să creadă că nu poate pleca până nu este plătită).
- angajează refugiatul, dar nu respectă condițiile de bază ale unui contract de muncă și/sau dacă nu plătesc refugiatului și/sau plătesc refugiatului doar o parte din ceea ce a fost promis sau păstrează controlul asupra banilor refugiatului.
Ce puteți face pentru a limita vulnerabilitatea refugiaților la trafic?
- Informați-i despre drepturile lor și unde pot accesa servicii, ajutor și sprijin.
- Încurajați refugiații să mențină în permanență posesia documentelor lor.
- Încurajați refugiații să păstreze legătura cu oamenii care îi pot sprijini (dacă este posibil cei din comunitatea lor, familie, prieteni, alte structuri de sprijin).
- Încurajează-i pe refugiați să se asigure că au suficiente informații despre cine călătoresc, ce rută vor lua, adresa unde vor fi cazați și pe oricine altcineva care ar putea fi acolo, orice loc de muncă sau angajator la care ar putea merge și împărtășește aceste informații cu alte persoane de încredere.
- Încurajați-i pe refugiați să dezvolte un „cuvânt sigur” sau o expresie secretă pe care l-au dat unei persoane de încredere, pe care să o poată folosi mai târziu, astfel încât să știe dacă refugiatul are probleme.
Sfaturi pentru șoferi
Șoferii joacă un rol foarte important în primirea refugiaților, reprezentând ospitalitatea, generozitatea și seriozitatea societății românești. Când oferiți transport refugiaților, deveniți cea mai importantă și de încredere persoană pentru a-i menține în siguranță.
- Evitați orice oprire pe drum, cu excepția situațiilor de urgență. Dacă te oprești, asigură-te că îi numeri pe toți înainte și după ieșirea din autobuz pentru a te asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.
- Nu permiteți pe nimeni altcineva să urce în autobuz, cu excepția celor care ți-au fost alocați pe masă.
- Sa ai RCA (asigurare) si ITP (inspectie tehnica periodica) valabile.
10 sfaturi practice pentru organizații, grupuri de inițiativă sau voluntari care sprijină refugiații ucraineni în România:
- Asigurați-vă că refugiații sunt conștienți de drepturile lor și că au finalizat procedura legală de solicitare a azilului în România:
- https://dopomoha.ro/ro – aici veți găsi informații în limba română, ucraineană, engleză și rusă.
- LOGS – Grupul de Inițiative Sociale are un ???? – ?????? (pe WhatsApp) pentru informații privind azilul (engleză, rusă și ucraineană) + ?.??????????.
- Asigurați-vă că sunt verificate locurile în care vor fi găzduiți refugiații și că există condiții decente de viață. Vă rugăm să rețineți că situația din Ucraina este nedeterminată și nevoia de cazare poate fi pe termen lung. Comunicați constant cu autoritățile și înregistrați-vă în registrul național
- Luați în considerare nevoia de a comunica în ucraineană – mulți dintre cei care vin în țara noastră sunt oameni care nu vorbesc o altă limbă și, de asemenea, asigurați-vă că primiți acordul lor pentru orice fel de sprijin pe care îl oferiți / sugerați. Folosiți un limbaj accesibil și cuvinte mai simple pentru a fi ușor de înțeles.
- Recunoașteți semnele de exploatare și încurajați-i pe cei cu care intrați în contact să afle. Mai multe detalii în română, ucraineană, engleză și rusă aici
- Stabiliți o relație de încredere prin prezentarea dvs./organizația pe care o reprezentați, descriind rolul și tipul de sprijin oferit.
- Raportați orice suspiciune a traficului de ființe umane la ???????? ????? ????.???.??? (în România) sau la ?????? ????????-?? ????????? ????.???.???.
- Fii sensibil la diferențele culturale. Ucrainenii vor avea nevoie de ajutor pentru a se adapta noului context în care se află și pentru a naviga în situațiile pe care le vor întâlni în România.
- În comunicările publice și postarea pe rețelele de socializare, ține cont de importanța menținerii demnității persoanelor pe care le ajuți (acest lucru se poate face prin editarea pozelor astfel încât fețele, în special ale copiilor, să fie neclare, să nu le folosească numele în postările publice etc.).
- Mențineți o comunicare constantă cu autoritățile și căutați modalități de a vă coordona cu alte grupuri de inițiativă din orașul/zona dvs. pentru a nu dubla eforturile – împreună putem face mai mult!
- Rețineți că ucrainenii care au trecut granița în România au trecut prin evenimente traumatizante majore, iar efectele acestor traume pot apărea mai târziu. Dacă aveți nevoie de sprijin în gestionarea anumitor situații, ASproAS – Asociația Asistenților Sociali din România are un ???? – ?????? pentru consiliere socială și psihologică pentru ucrainenii care s-au refugiat deja în România +?.????.???.???.
Sursă și pentru mai multe informații: Platforma Protect pe Facebook